Réorienter la motivation en classe de langues étrangères : un atout pour l’Afrique francophone

Abstract

The teaching of foreign languages in Africa, as an inheritance from colonization, was initially a way for Westerners to subjugate the Africans who were meant to serve them. The Western desire to subjugate Africans was materialized by well-developed teaching contents and methods for this purpose. The great focus on the civilization of these countries helped to create a strong integrative motivation among African populations: they too aspired to the wellbeing that they were made to dream of. The status of foreign languages, especially the German language, as well as the teaching methods has thus evolved over time. However, the failure of these imported methods has given rise to reflections within the research community. These researchers later on highlighted the necessary contribution of the social context to the success of the teaching/learning process and the possible improvement of the living conditions. An analysis of a German textbook has in fact, revealed the continuity of the preponderance of foreign ideologies, despite the various reforms, that took place in the field of education. This led us to reflect on how to teach this language according to our priorities. This contribution aims to analyze the status of foreign languages, as well as the multilingual context in which learners from French-speaking Africa live, and then to examine the benefits they can derive from them, for themselves and for their different nations, if contextualization in the teaching process becomes a reality. This form of resilience seems to be one of the opportunities, if properly implemented, for Africa to access development and the kind of modernity that suits Africans, as pointed out by Jean Marc Ela. The theoretical framework is based on socio-didactics and the methodology is the qualitative analysis of the content of a German textbook. However, even if resilience is necessary, the need for integration remains, hence the need for a balance between integrative and instrumental motivation.

Cuvinte-cheie: limbi străine, sociodidactic, motivaţie, competenţe 

REZUMAT

Predarea limbilor străine în Africa, ca moștenire de la colonizare, a fost inițial o modalitate pentru occidentali de a-i subjuga pe africanii care trebuiau să-i slujească. Dorința occidentală de a subjuga africanii s-a concretizat prin conținuturi și metode de predare bine dezvoltate în acest scop. Concentrarea deosebită asupra civilizației acestor țări a contribuit la crearea unei puternice motivații integratoare în rândul populațiilor africane: și ele aspirau la bunăstarea la care au fost făcuți să viseze. Statutul limbilor străine, în special al limbii germane, precum și al metodelor de predare a evoluat, astfel, de-a lungul timpului. Cu toate acestea, eșecul acestor metode importate a dat naștere unor reflecții în cadrul comunității de cercetare. Cercetătorii au evidențiat ulterior contribuția necesară a contextului social la succesul procesului de predare/învățare și posibila îmbunătățire a condițiilor de viață. Analiza manualelor a scos la iveală, de fapt, continuitatea ideologiilor străine, în ciuda diverselor reforme, care au avut loc în domeniul educației. Acest lucru ne-a determinat să reflectăm asupra modului de a preda această limbă în funcție de prioritățile noastre. În articol, ne propunem să analizăm statutul limbilor străine, precum și contextul poliglot în care trăiesc elevii din Africa francofonă și apoi să examinăm beneficiile pe care le pot obține din aceste condiţii, pentru ei înșiși și pentru diferitele lor națiuni, dacă contextualizarea, în procesul de predare, devine realitate. Această formă de reziliență pare să fie una dintre oportunități, dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător, pentru ca Africa să aibă acces la dezvoltare și tipul de modernitate care se potrivește africanilor, așa cum a subliniat Jean Marc Ela. Cadrul teoretic se bazează pe socio-didactică, iar metodologia este analiza calitativă a conținutului unui manual de germană. Cu toate acestea, chiar dacă reziliența este necesară, nevoia de integrare rămâne, de unde și nevoia unui echilibru între motivația integrativă și cea instrumentală.

LANGUAGES OF PUBLICATION

French (main text and corpus), English and German (corpus)

TITLE IN ENGLISH

Reorienting Motivation in Foreign Language Classes: an Asset for French-Speaking Africa

UDC: 81`276.16(671.1)(072) 

REFERENCES

Agnimel, A. (1994). L'enseignement de l'allemand dans les lycées et collèges de Côte D'ivoire. Etude critique des méthodes utilisées pour l'enseignement de la langue et des contenus proposés en civilisation dans les manuels (1958-1992), Thèse de doctorat. Université de Metz.

Akam, M. (2011). La sociologie de Jean-Marc Ela. Les voies du social. L’Harmattan.

Bourguignon, C. (2006). De l'approche communicative à l'approche communic' actionnelle : une rupture épistémologique en didactique des langues cultures. Synergie Europe, 58-73.

Byram, M. & al. (2002). Developing the Intercultural Dimension in Language Teaching: A Practical Introduction for Teachers. Language Policy Division. In Directorate of School, Out-of-School and Higher Education Council of Europe.

Cortès, J. (2003). Méthodologie, éthique et didactologie des langues-cultures (DLC). In J. Cortès, Apprentissage d'une langue étrangère/seconde (p. 384). De Boeck Supérieur.

Cortier, C. (2009). Propositions sociodidactiques face à la diversité des contextes. Vers une didactique convergente des langues collatérales et de proximité: éducation bi/plurilingue et projets intralinguistiques. Synergie, 5, 109-118.

Demba, J. J. (2010). Vers un regard sociodidactique. In Demba, La face subjective de l'échec scolaire: récits d'élèves gabonais du secondaire (pp. 56-81). Thèse de doctorat en sociodidactique.

Gardner, R. C., & Lambert, W. E. (1972). Attitudes and motivation in second-language learning.

Ghomsi, N. M. (2014), Opérationnaliser la réflexion/action chez les apprenants des langues étrangères par une approche sociodidactique : analyse d’un manuel d’allemand dans l’enseignement secondaire au Cameroun IHR UND WIR plus Tome 2. Essai de maîtrise. Université Laval.

 Gomsu, J. (1985). Finalité de l'enseignement de l'allemand et de la germanistique en Afrique noire. Le cas du Cameroun. In Peuples Noirs Peuples Africains, 45, 94-116.

Houssen, A. (2002). Paramètres liés à l'environnement dans l'apprentissage guidé d'une langue seconde. A. Encrages (Ed.). Acquisition et interaction en langue étrangère, 16, 1-16.

Krumm, H-J. (2003). Deutsch- die Funktion einer europäischen Sprache in Afrika. Rundbrief, internationaler Deutschlehrerverband, 69, 10-40.

Lave, J., & Wenger, E. (1991). Situated learning: Legitimate peripheral participation. Cambridge University Press.

Le Gal, D. (2011, Mars 14). Contextualisation didactique et usages des manuels: une approche sociodidactique de l'enseignement du français langue étrangère au Brésil. Thèse de doctorat. Université Européenne de Bretagne.

Mbia, C. M. (2002). Daf - Unterricht in Afrika. Chancen, Grenzen, Möglichkeiten am Beispiel Kameruns. Thèse de doctorat. Pädagogische Hochschule.

Messina, J. P. (2007). Contexte historique général de l'enseignement catholique 1890-1960. http://mahusier.ifrance.com/mahusier/cam_hist.htm, www.peuplessawa. com/downloads/32.doc.

Moore, D. & Castellotti, V. (2008). La compétence plurilingue. In Regards francophones (vol. 23). Peter Lang.

Nisubire, P. (2002). La compétence lexicale en français langue seconde: stratégies et activités didactiques. Éditions Modulaires Européennes InterCommunication SPRL.

Perrenoud, P. (2011). Quand l'école prétend préparer à la vie... développer des compétences ou enseigner d'autres savoirs? ESF.

Puren, C. (2006g), De l'approche communicative à la perspective actionnelle. Le français dans le monde, 347, 37-40.

Reeve, J. M. (1994), Motivación y emoción. Ed.

Soumaho, M.-N. (1987), Le rôle de l'école et de l'Etat dans le processus de développement capitaliste au Gabon. In M.-N. Soumaho, Objectifs de l'enseignement primaire et contenu des manuels de lecture. Contribution à une étude sociologique du curriculum au Gabon (pp. 122-125). Presses universitaires du septentrion.

Sullivan, P. (2000). Playfulness as mediation in communicative language teaching in a Vietnamese classroom. In Sociocultural Theory and Second Language Learning (pp. 115-132).

Received: September 14, 2018 | Reviewed: October 3, 2018 | Accepted for publication: November 15, 2018

Google Scholar cited by