Der Parzival Wolframs von Eschenbach als Vorläufer des Bildungsromans

Abstract

In the article under consideration the events' development in the Bildungsroman are reviewed by Wieland and Blanckenburg. The Bildungsroman scheme examines the crisis development of a young man in his self-identification. The goal and the explanatory presentation of superior humanity remind of the religious ideas and substitute the older religiously defined models of self-development. Wolfram's Parzival may be considered as predecessor of the bildungsroman. Parzival grows up without a father, he is a child of nature. The birdsong moves his heart, he sticks remotely to the knight world and may be considered as a "Fool", that is (= i.e.) alienated from the whole world. After a meeting with knights whom he has considered to be gods, he would like to imitate them, without realizing what the knight estate in fact means. He has two educators who perform the role of his father. They are Gurnemanz and Trevrizent who have taught him the formation about the world and religion. Trevrizent has also revealed him the truth about the Grail Cup. Such educational experience makes Parzival to be an absolutely different man. He has acquired knowledge and positive qualities which at last contribute to finding of the Grail Cup. Thus the earthly and religious diadems are connected with the ideal of a medieval man.

Cuvinte-cheie: schemă, auto-identificare, idee, model, roman educativ

REZUMAT

În articol, analiza romanului educativ al scriitorilor Wieland şi Blanckenburg este progresivă. Romanul ilustrează dezvoltarea tânărului erou prin regăsirea de sine. Prezentarea umanităţii lucide superioare ne aminteşte de nişte reprezentări religioase şi substituie modelele de devenire mai vechi, religios definite. Wolframs Parsifal poate fi considerat drept predecesorul romanului educativ. Parsifal a crescut fără tată, el este, într-un fel, copilul naturii. Cântecul păsărilor îi mişcă inima, el se ţine cât mai departe de lume şi se consideră a fi un „tump”, adică un străin printre oameni. După o întâlnire cu cavalerii, pe care-i consideră zei, el ar dori să-i imită, de fapt, fără a realiza ce înseamnă titlul de cavaler. Doi educatori îndeplinesc rolul de tată al acestui personaj, şi anume Gurnemanz şi Trevirenz. Ei şi îi formează tânărului imaginea despre lume şi religie. Trevtizent, de asemenea, îi dezvăluie taina cupei Graal. Graţie acestor evenimente educative, Parsifal se formează ca un om total diferit. El capătă cunoştinţe şi calităţi pozitive, care, în sfârşit, îl ajută să găsească cupa Graal.

LANGUAGE OF PUBLICATION

German

TITLE IN ENGLISH

"Parzival" by Wolframs von Eschenbach as a Predecessor of the Bildungsroman

UDC: 821.112.2-3:37

REFERENCES

Blankenburg, Ch. F. von. (1965). Versuch über den Roman; mit einem Nachwort von Eberhard Lämmert. Metzler Verlag.

Blankertz, H. (1978). Bildung. Im: Wulf, C. (Hrsg.). Wörterbuch der Erziehung. München.

Buck, G. (1984). Rückwege aus der Entfremdung. Schöningh Verlag.

Conze, W., Kocka, J. (1985). Bildungsbürgertum im 19. Jahrhundert. Klett-Cotta Verlag.

Dilthey, W. (1924). Das Erlebnis und die Dichtung: Lessing, Goethe, Novalis, Hölderlin. Teubner Verlag.  

Erikson, E. H. (2002). Identität und Lebenszyklus. Suhrkamp Verlag.

Habermas, J. (1976). Zur Rekonstruktion des historischen Materialismus. Suhrkamp Verlag.

Jacobs, J. (1972). Wilhelm Meister und seine Bücher: Untersuchungen zum deutschen Bildungsroman. Fink.

Lämmert, E. (1988). Romantheorie: Dokumentation ihrer Geschichte in Deutschland (hrsg. Kiepenheuer und Witsch; Königstein/Ts. Band 1). Athenäum.

Mayer, G. (1992). Der deutsche Bildungsroman. J.B. Metzlersche Verlagsbuchhandlung.

Selbmann, R. (1984). Der deutsche Bildungsroman. J.B. Metzlersche Verlagsbuchhandlung.

Eschenbach, W. von. (2005). Parzival (Band I, Band II). Philipp Reclam jun. GmbH& Co.

Received: September 1, 2010 | Reviewed: September 14, 2010 | Accepted for publication: September 20, 2010

Google Scholar cited by