Formen der Intertextualität als Einzeltextreferenz

Abstract

Intertextuality was introduced during the 70´s as a concept in Literary Studies and especially in studies on the narrative technique. Since then references to intertextuality became more and more frequent, although that evolution never led to a generally accepted definition of the concept under discussion. Important divergences continue to exist in that respect. However, there are two different standpoints (radical and moderate) that have been established. The present paper will focus only on the second, moderate standpoint represented by attempts at clarifying and systematizing inter-textual relationships at the single-text reference level. Such a line proves to be fruitful in practice, that is, in concrete text analyses.

Cuvinte-cheie: intertextualitate, studio, tehnică narativă

REZUMAT

Noţiunea de „intertextualitate” este introdusă, în cercetările literare ale tehnicilor naraţiunii, prin anii 70 ai secolului trecut. Începând cu această perioadă, noţiunea în cauză este întrebuinţată tot mai frecvent în cercetările lingvo-literare, în pofida lipsei unanimităţii în descrierea ei. Astfel, se evidenţiază două tendinţe în conceptualizarea intertextualităţii: una radicală şi alta moderată. La baza cercetării noastre, este pusă descrierea moderată a noţiunii date.

LANGUAGE OF PUBLICATION

German

TITLE IN ENGLISH

Forms of Intertextuality as Single Text Reference

UDC: 811.112.2`42

REFERENCES

Adamzik, K. (2004). Textlinguistik. Eine einführende Darstellung. Niemeyer.

Antos, G., Heike, T. (Hrsg.). (1997). Die Zukunft der Textlinguistik. Traditionen, Transformationen, Trends. Niemeyer.

Beaugrande, R. A. de, Dressler, W. U. (1981). Einführung in die Textlinguistik. Niemeyer.

Eco, U. (2006). Quasi dasselbe mit anderen Worten. Hanser.

Heinemann, W. (1997). Zur Eingrenzung des Intertextualitätsbegriffs aus textlinguistischer Sicht. Klein/Fix (S. 21-37).

Holthuis, S. (1993). Intertextualität. Aspekte einer rezeptionsorientierten Konzeption. Stauffenburg.

Klein, J., Fix, U. (Hrsg.). (1997). Textbeziehungen: linguistische und literaturwissenschaftliche Beiträge zur Intertextualität. Stauffenburg.

Linke, A., Nussbaumer, M. (1997). Intertextualität. Linguistische Bemerkungen zu einem literaturwissenschaftlichen Konzept. Im: Antos, G., Heike, T. (Hrsg.). Die Zukunft der Textlinguistik. Traditionen, Transformationen, Trends (S. 109-207). Niemeyer.

Stocker, P. (1998). Theorie der intertextuellen Lektüre. Modelle und Fallstudien, Schöningh.

Vögel, B. (1998). “Intertextualität“- Entstehung und Kontext eines problematischen Begriffs. Magisterarbeit Universität Wien. http://www.public.univie.ac.at/ fileadmin/user_upload/inst_germanistik/voegel.rtf.

Corpus

Conrady, K.O. (Hrsg.). (1977). Das grosse Gedichtbuch. Athenäum.

Grass, G. (1977). Der Butt. Luchterhand.

Jelinek, E. (2005). Die Klavierspielerin. Rowohlt.

Received: February 12, 2013 | Reviewed: February 25, 2013 | Accepted for publication: February 27, 2013

Google Scholar cited by