The Concept of Fear vs. The Cultural Profile of the Affective Cognitive Model (Based on Units of Repeated Speech)

Abstract

In modern linguistics, it has already become axiomatic that each natural language reflects a certain way of perception/conceptualization and creates its own "image" of the world. We believe that, in modern conditions of globalization and computerization, the study of the linguistic images of the world is extremely valuable and can gain relevance within the context of the dialogue between cultures. The manner emotions find their linguistic representation mirrors a model/grid for conceptualizing the affective experience specific to a culture. Still, the same emotion can be experienced differently in two different cultures or within the same culture and can therefore be the object of intercultural and intra-cultural, diachronic and diatopic variations. As a research methodology, in order to reveal the Romanian specificity of the forms of linguistic manifestation of the affections, in this case FEAR,  we resorted to data obtained from the analysis of the units of the repeated discourse – proverbs and sayings, idioms, Romanian fixed expressions – which represent a code of the Romanian culture,  based on their updating in a representative corpus, which includes approximately 180 units,  a set of "credible", relevant and representative sources, reflecting the emotions and ways of affective expression specific to the Romanian cultural area.

Cuvinte-cheie: discurs repetat, universalii lingvistice, schemă cognitivă, imagine lingvistică a lumii, model congnitiv-afectiv

REZUMAT

În lingvistica modern, a devenit deja axiomatic faptul că fiecare limbă naturală reflectă un anumit mod de percepţie/conceptualizare și creează propria „imagine” a lumii. Considerăm că, în condițiile moderne de globalizare și informatizare, studiul imaginilor lingvistice ale lumii este extrem de valoros și poate căpăta relevanţă în contextul dialogului culturilor. Modul în care emoţiile îşi găsesc reprezentarea lingvistică oglindeşte un model/grilă de conceptualizare a experienţei afective specifice unei culturi. Or, aceeaşi emoţie poate fi experimentată diferit în două culturi diferite sau în cadrul aceleiaşi culturi, putând fi, deci, obiectul unor variaţii interculturale şi intra-culturale, diacronice şi diatopice. Ca metodologie de cercetare, pentru relevarea specificului românesc al formelor de manifestare lingvistică a afectelor, în cazul de față FRICA, am apelat la date obţinute din analiza unităţilor discursului repetat - proverbe şi zicători, frazeologisme, expresii româneşti – care reprezintă un cod al culturii române, pe baza actualizării lor într-un corpus reprezentativ, care include circa 180 de unități, un set de surse „credibile”, relevante şi reprezentative, care să reflecte emoţiile şi modalităţile de expresie afectivă, specifice spaţiului cultural român.

LANGUAGES OF PUBLICATION

English (main text); Romanian, French, and Russian (corpus)

UDC: 81`276.3:130.2

REFERENCES

Books and websites

Hofstede, G. (1984). Culture’s Consequences: International Differences in Work-Related Values. Beverly Hills.

Illouz, E., Gilon, D., Shachak, M. (2014). Emotions and Cultural Theory. In Stets, J. E., Turner, J. H. (eds.), Handbook of the Sociology of Emotions (vol. II, 221-244). Springer.

Ivancu, O. (2013). Identitate culturală şi mental colectiv românesc în postcomunism (1990-2007) – Imagini, mituri, percepţii, repoziţionări. Editura EIKON.

Lifari, V. Categoriile conceptuale ale emoţiilor redate prin „imaginea organelor interne omeneşti” descrise în expresii frazeologice somatice. http://studiamsu. eu/nr-10-100-2016/, http://dspace.usm.md:8080/xmlui/handle/123456789/1182.

Mamulea, M. (2015). Teme filosofice în cultura populară românească. Editura Academiei Române.

Rotilă, V. Heidegger şi rostirea fiinţei, p. 46.

Stoica, L. G. Modele ale afectivității în cultura română premodernă (1780-1840). https://www.researchgate.net/publication/317038418_Modele_ale_afectivitatii_in_cultura_romana_premoderna_1740-1840_Models_of_Affectivitity_in_the_Early-Modern_Romanian_Culture_1740-1840 ISBN 978-973-167-342-4.

Vulcănescu, M. (1996). Către ființa spiritualității românești (vol. III - Dimensiunea românească a existenței). Editura Eminescu.

Wierzbicka, A. (1999). Emotions across Languages and Cultures: Diversity and Universals. Cambridge University Press.

Dictionaries

Duda, G., Gugui, A., Wojcicki, M.- J. (1985). Dicţionar de expresii şi locuţiuni ale limbii române. Editura Albatros.

Popa, Gh., Sainenco, A., Pritcan, V., Popa, V., Lacusta, E., Trinca, L. (2016). Dicţionarul asociativ al limbii române. Editura Junimea.

Tomici, M. (2001). Dicționar frazeologic al limbii române. Editura Vestala Saeculum. Dicționar de proverbe și zicători românești. Gr. Botezatu, A. Hâncu (alc.). Col. iniț. și coord. de Anatol și Dan Vidrașcu. Editura Litera.

Zanne, Iu. (2001). Proverbele românilor. Editura Librăriei Socec. Dicționar de proverbe și zicători românești. Gr. Botezatu, A. Hâncu (alc.); col. iniț. și coord. de Anatol și Dan Vidrașcu. Editura Litera.

Караулов. Ю. Н. (2011). Русский ассоциативный словарь как новый лингвистический источник и инструмент анализа языковой способности. în Русский ассоциативный словарь. Книга 1. Прямой словарь: от стимула к реакции. Ассоциативный тезаурус современного русского языка. Часть I. Изд-во «Помовский и партнеры» / Karaulov, Ju. N., Ju. A. Sorokin, E. F., Tarasov, N. V., Ufimceva, G. A., Čerkasova (2011). Russkij associativnyj slovarʹ kak novyj lingvističeskij istočnik i instrument analiza jazykovoj sposobnosti. V: Russkij associativnyj slovarʹ. Kniga 1. Prjamoj slovarʹ: ot stimula k reakcii. Associativnyj tezaurus sovremennogo russkogo jazyka. Častʹ I. Izd-vo «Pomovskij i partnery».

Received: February 10, 2020 | Reviewed: February 20, 2020 | Accepted for publication: March 1, 2020

Google Scholar cited by