Aspects incontournables en didactiques de la phonétique corrective du FLE chez les apprenants non francophones

Abstract

This research focuses on phonetic correction in French as a foreign language course for learners who do not have French as their second language. It is clear that everyone, from childhood, begins to acquire his mother tongue through the effects of phonation. This means that on arriving at school the learner has already acquired a certain competence in the sounds or the pronunciation of the sounds of their language through the establishment of psycholinguistic mechanisms of acquisition following a development over time, which supposes stages and rhythms of acquisition. If the learner has pronunciation skills from his mother tongue, it is no secret that this already acquired language and other psycholinguistic, physiological, physical phenomena interfere with the perception and pronunciation of the sounds of the new language to learn. From this observation emerges the problem of the appropriate measures to be taken to effectively teach phonetics or phonetic correction to learners. Thus, the objective of this article is to give the different parameters necessary for the teaching of phonetics and the execution of phonetic correction. To properly conduct this research, we were inspired by the theory of functional structuralists and more specifically the functional theory of Martinet (1991). In this theory, it is identified that language is an instrument of doubly articulated communication and vocal manifestation whose phonetic and phonological aspects study sounds, phonemes, intonation, tones and the place of stress. These elements cited have the advantage in phonetic correction, of showing the original way in which each language uses the resources of phonation to ensure communication between its users. As results of the research, we were able to develop different methodologies applicable for the success of the phonetic correction in a course of FLE.

Cuvinte-cheie: corecție fonetică, FLS, didactică, fonație, achiziția sunetelor

REZUMAT

Această cercetare se centrează pe corecția fonetică în limba franceză ca limbă străină pentru cei care nu vorbesc franceza ca a doua limbă. Este clar că fiecare, încă din copilărie, începe să înveţe limba maternă prin efectele fonației. Aceasta înseamnă că, la momentul înscrierii la școală, elevul şi-a format deja competențe care ţin de sunetele sau pronunția acestora în limbajul matern prin stabilirea unor mecanisme psiholingvistice de însuşire în urma unei dezvoltări în timp, care presupune etape și ritmuri de însuşire. Dacă elevul are abilități de pronunție în limba maternă, nu este un secret pentru nimeni că acest limbaj deja dobândit și alte fenomene psiholingvistice, fiziologice, fizice interferează cu percepția și pronunția sunetelor noii limbi pe care elevul îşi propune să o înveţe. Din această observație, reiese problema măsurilor adecvate care trebuie luate pentru a preda eficient elevilor fonetica sau corecția fonetică. Astfel, obiectivul acestui articol este de a oferi diferiți parametri necesari predării foneticii și executării corecției fonetice. Pentru a face această cercetare, ne-am inspirat din teoria structuraliştilor funcționalişti și, mai cu seamă, din cea a lui A. Martinet (1991). În această teorie, se identifică că limbajul este o comunicare și o manifestare vocală dublă, ale cărui aspecte fonetice și fonologice ţin de sunetele, fonemele, intonația, tonurile și locul accentului. Aceste elemente au avantajul, în corecția fonetică, de a arăta modul original în care fiecare limbă folosește resursele fonației pentru a asigura comunicarea între utilizatorii săi. Ca rezultat al cercetării, am putut dezvolta diferite metodologii aplicabile pentru succesul corecției fonetice în cursul de FLS.

LANGUAGE OF PUBLICATION

French

TITLE IN ENGLISH

Essential Aspects in Teaching Corrective Phonetics of FFL among Non-French-Speaking Learners

UDC: 811.111(072.8)

REFERENCES

Abry, D., Chalaron, M. (1994). Phonétique, 350 exercices. Hachette.

Besse, H., Porquier, R. (1995). Grammaire et didactique des langues. Hatier.

Companys, E. (1966). Phonétique française pour hispanophones. Hachette.

Gramont, M. (1965). Traité de phonétique. Delagrave.

Guimbretière, E. (2000). L’enseignement de la phonétique : état des lieux entre tradition et modernité. Mélanges CRAPEL, 25, 153-168.

Johnson, K. (1997). Acoustic and Auditory Phonetics. Blackwell.

Lebrin, Y. (1969). Anatomie et philosophie de l’appareil phonatoire. Nathan.

Léon, M. (1976). Exercices systématiques de prononciation française. Hachette.

Malmberg, B. (1994). La phonétique. Que sais-je ? n^o 637. PUF.

Martinet, A. (1991). Eléments de linguistique générale. Armand Colin, 3^e éd.

Martins, C., Mabilat, J.-J. (2004). Sons et Intonations. Exercices de prononciation. Didier.

Troubetzkoy, N. S. (1979). Principes de phonologie. Klincksieck.

Received: February 10, 2024 | Reviewed: February 21, 2024 | Accepted for publication: May 1, 2024

Google Scholar cited by